Ce este distributia si care este rolul ei?

Mecanismul de distributie este un sistem auxiliar al motorului cu combustie interna, ce are rolul de a corela umplerea cilindrilor motorului cu amestec carburant si de evacuare a gazelor arse.

La motoarele in doi timpi (Trabant, Wartburg, motociclete off-road, motorete, scutere, drujbe, motocultoare s.a.), distributia este fara supape, doar cu ferestre in cilindri, care se deschid/inchid prin deplasarea pistonului (distributie prin lumini).

Motoarele in doi timpi cu aprindere prin comprimare au numai supape de admisie, sau numai supape de evacuare. Sunt motoare de putere mare, cu piese putine in miscare (defectiuni mai rare), dar foarte poluante, in special fonic.

La motoarele in patru timpi (motociclete, majoritatea autovehiculelor), mecanismul de distributie foloseste supape de admisie si de evacuare, ce pot fi actionate mecanic, hidraulic, pneumatic sau magnetic, direct de axul (arborele) cu came, sau prin intermediul unor culbutori.

Dupa locul de montare a axului cu came, deosebim distributie arbore cu came in carter (supape angrenate de culbutori, tijele culbutorilor si tacheti), sau pe chiuloasa, deasupra supapelor (supape angrenate de culbutori, sau supape angrenate direct).

Angrenarea arborelui cu came se poate realiza prin : curea, lant sau roti dintate (pinioane).

Cum functioneaza distributia?

Distributia (kit-ul de distributie) este raspunzatoare pentru sincronizarea tuturor componentelor motorului. Axul cu came inchide, respectiv deschide supapele de admisie si de evacuare, conform principiului de functionare al motorului in patru timpi.

Pistonul se deplaseaza intr-un cilindru inchis la un capat de chiuloasa, miscarea lui fiind determinata de rotirea mecanismului biela-arbore cotit, intre doua puncte extreme.

PMI (punctul mort interior), unde volumul este minim, pana la PME (punctul mort exterior), unde volumul este maxim.

Un ciclu motor are loc dupa doua rotatii ale vilbrochenului (arborelui cotit), cuprinzand cele patru faze:

  1. Admisia amestecului carburant
  2. Compresia (finalizata cu autoaprindere la motorina si producerea scanteii la benzina)
  3. Arderea si Destinderea
  4. Evacuarea gazelor arse
atelier auto bucuresti, atelier auto sector 6, capete de bara, efectuare itp, inlocuire ambreiaj, inlocuire catalizator, inlocuire distributie, inlocuire kit distributie, inlocuire racord flexibil, itp sector 6, kit distributie, mecanica auto, mecanica auto bucuresti, montaj toba, pivot, racord flexibil, reparatie esapament autoutilitara, reparatie toba, reparatie toba sector 6, reparatie tobe, reparatii auto sector 6, reparatii motor, reparatii toba, reparatii tobe, reparatii tobe esapament, schimb ulei, service auto, service auto sector 6, sistem evacuare custom, statie itp, sudura esapament, sudura racord flexibil

La prima cursa a pistonului de la PMI la PME (1), axul cu came deschide supapa de admisie (dreapta, cu albastru), permitand alimentarea cu amestec carburant.

Pistonul este apoi actionat de la PME la PMI (2) si incarcatura se comprima, deoarece ambele supape sunt inchise. Foarte aproape de atingerea PMI se produce scanteia in bujii (la benzina), sau autoaprinderea la motorina, combustibilul arde degajand caldura, cu cresterea presiunii in cilindru.
Daca nu este bine reglata distributia, acest moment se rateaza.

La a doua cursa a pistonului de la PMI la PME (3) se atinge valoarea maxima a presiunii din cilindru datorata reactiei restului de amestec combustibil, urmata de destinderea ce se continua pana la deschiderea supapei de evacuare (stanga, cu ocru-galben).

Ciclul motor se incheie cu revenirea pistonului de la PME la PMI (4) si evacuarea gazelor arse din cilindru.

In cazul in care distributia nu a fost bine reglata (pusa la punct), iar axul cu came nu este sincronizat cu arborele cotit, se poate intampla ca supapele sa fie inchise/deschise in momente nepermise, ducand la deteriorarea unor componente ale motorului: de la strambarea catorva supape, culbutori sau tacheti, pana la ruperea arborelui cu came, spargerea pinioanelor sau chiar a blocului motor.

Distributia cu roti dintate (pinioane)

La motoarele camioanelor VOLVO, la motoarele de 2.5 cmc td si tdi de la VW sau chiar la unele motoare de la Ferrari, s-a utilizat o distributie cu un numar mare de pinioane grupate in serie, care au rolul de a transmite miscarea de la vibrochen la arborii cu came. Acest sistem complicat constructiv, a compensat printr-o foarte buna fiabilitate in timp, deoarece nu are elemente ce se pot strica.

Distributia pe curea

Kitul de distributie se inlocuieste preventiv pentru a evita afectarea motorului atunci cand cureaua se rupe din cauza uzurii. O distributie neinlocuita la timp poate duce la ruperea dintilor si chiar a curelei din cauza unei uzuri excesive.

In urma ruperii curelei, supapele care raman deschise sunt lovite de pistoanele aflate in miscare, ceea ce poate determina indoirea supapelor, distrugerea chiulasei, ruperea bielelor, spargerea pistoanelor, afectarea arborelui cotit sau chiar spargerea blocului motor.

Remedierea acestor probleme poate fi extrem de costisitoare, de cele mai multe ori fiind mai accesibila inlocuirea motorului. Motoarele cele mai predispuse la astfel de distrugeri sunt cele cu cilindree mica si putere mare, comprimate.

Acestea se numesc interferentiale si in general se intalnesc la motoare japoneze si cateva europene, dar chiar si la cele cu cilindree mare, daca au doi arbori cu came (motoare inghesuite, de putere mare).

La alte modele de motoare, chiuloasa are un spatiu in zona supapelor care impiedica suprapunerea acestora cu zona de miscare a pistoanelor. In cazul acestora, ruperea curelei de distributie nu afecteaza componentele motorului.

atelier auto bucuresti, atelier auto sector 6, capete de bara, efectuare itp, inlocuire ambreiaj, inlocuire catalizator, inlocuire distributie, inlocuire kit distributie, inlocuire racord flexibil, itp sector 6, kit distributie, mecanica auto, mecanica auto bucuresti, montaj toba, pivot, racord flexibil, reparatie esapament autoutilitara, reparatie toba, reparatie toba sector 6, reparatie tobe, reparatii auto sector 6, reparatii motor, reparatii toba, reparatii tobe, reparatii tobe esapament, schimb ulei, service auto, service auto sector 6, sistem evacuare custom, statie itp, sudura esapament, sudura racord flexibil

La autovehiculele cu distributie pe curea, inlocuirea acesteia se efectueaza la un anumit interval sau la parcurgerea unui anumit numar de kilometri.

Cand se face inlocuirea kitului de distributie pe curea

Inlocuirea depinde atat de recomandarile producatorilor auto, cat si de starea drumurilor si de modul in care autovehiculul a fost condus. In cele mai multe cazuri, primul schimb al kitului de distributie se face la 90.000 de kilometri. Pe urma, se schimba din nou dupa inca 60.000 de kilometri, insa nu mai tarziu de patru – cinci ani.

Inlocuirea distributiei trebuie facuta inainte ca numarul de kilometri ori vechimea indicata sa fie depasite, deoarece se uzeaza atat rolele angrenate cat si pompa de apa. Rolele intinzatoare au la baza un rulment cu o durata de viata limitata, tocmai de aceea se recomanda inlocuirea acestora impreuna.

Pompa de apa are si ea o durata limitata de functionare si daca este angrenata de aceeasi curea cu distributia (difera in functie de model), blocarea ei poate produce daune componentelor motorului, deci este de preferat sa fie inlocuita si ea odata cu kitul de distributie si cu rolele intinzatoare.

Separat vorbind, si cureaua de distributie este afectata de uzura in timp si este obligatoriu sa fie inlocuita impreuna cu rolele intinzatoare (respectiv si cu pompa de apa).

La un numar mai mare de kilometri, de regula dupa 180.000, este necesara si inlocuirea pinioanelor danturate (ale arborelui cotit si arborelui cu came), care sunt cuplate la cureaua de distributie, din cauza uzurii accentuate si posibilitatii decalarii cu cateva grade a axelor antrenate.

Desigur, exista multe marci producatoare de curele de distributie, unele mai cunoscute, altele mai putin (alfabetic: AE, Blue Print, Bosch, Contitech, Dayco HT, FAI Autoparts, Febi Bilstein, Gates, Herth+Buss Jakoparts, JP Group, Kavo Parts, Magneti Marelli, Mapco, Optibelt etc.).

In functie de politica de marketing, unii din acesti producatori pun la dispozitie online utilizatorilor din Romania cataloage pentru modelele auto, codul motorului si/sau instructiuni de montaj ale curelelor, care asigura o durata de viata prelungita produsului lor.

Altii nu specifica nici un termen, ci doar garantia acordata de ei produsului, care de regula este de 2-3 ani, departe de adevarata durata de viata a curelei.

Exista o varietate larga de motorizari si de marci auto, astfel incat ar fi imposibil ca materialul de fata sa le cuprinda pe toate, insa, spre exemplu, pentru kiturile de distributie Contitech de la Continental, producatorii se lauda cu urmatoarele periodicitati (pentru cateva modele):

    • Opel 1,8 I 16V, cod motor C 18 XE, se schimba cureaua de distributie, scripetele de ghidaj, scripetele de tensionare si pompa de apa la 60.000 km sau la fiecare 4 ani;
    • Renault Clio II 1,6 16V , cod motor K4M 748 mai vechi de 1999, se schimba cureaua de distributie, scripetele de ghidaj, scripetele de tensionare si pompa de apa la 100.000 km;
    • Renault Clio II 1,6 16V, cod motor K4M 748, mai noi de 2000, se schimba cureaua de distributie, scripetele de ghidaj, scripetele de tensionare si pompa de apa la 120.000 km;
    • Audi A4, A6, A8, VW Passat cod motor 2,8 L 30V, se schimba cureaua de distributie, scripetele de ghidaj, scripetele de tensionare, pompa de apa si termostatul la 120.000 km;
    • VW Scirocco, 2,0 l, cod motor CBDB, mai vechi de 2009, se schimba cureaua de distributie, scripetele de ghidaj, scripetele de tensionare si pompa de apa la 180.000 km;
    • VW Scirocco, 2,0 l, cod motor CBDB, mai noi de 2010, se schimba cureaua de distributie, scripetele de ghidaj, scripetele de tensionare si pompa de apa la 210.000 km;
    • VW Golf V, Golf Plus, 2,0 l, cod motor CBDB, se schimba cureaua de distributie, scripetele de ghidaj, scripetele de tensionare si pompa de apa la 180.000 km;
    • VW Golf VI, 2,0 l, cod motor CBDB, se schimba cureaua de distributie, scripetele de ghidaj, scripetele de tensionare si pompa de apa la 210.000 km;
    • VW Jetta III, 2,0 l, cod motor CBDB, mai vechi de 2009, se schimba cureaua de distributie, scripetele de ghidaj, scripetele de tensionare si pompa de apa la 180.000 km, iar rola de tensionare la 360.000 km;
    • VW Scirocco, 2,0 l, cod motor CBDB, mai noi de 2010, se schimba cureaua de distributie, scripetele de ghidaj, scripetele de tensionare si pompa de apa la 210.000 km;

Tot ei spun ca intervalele de schimb sunt specificate de producatorul vehiculului si sunt absolut obligatorii. Ele nu pot fi prelungite. Daca nu este specificat niciun interval de schimb de producatorul vehiculului, ContiTech recomanda inlocuirea curelei cel tarziu dupa 120.000 km sau dupa 7 ani, in functie de care interval este scadent primul.

Simptome ale deteriorarii premature a distributiei pe curea

  • Motorul face zgomot la relanti si uneori cureaua prezinta defecte vizibile, cauzate de uzura ei, de aparitia unor particule de praf pe suprafata ei, sau de o imbatranire a cauciucului, care in timp isi pierde proprietatile elastice. Chiar daca de la ultima schimbare a curelei s-au scurs putini kilometri, un factor important este cat timp a stat cureaua in depozit dupa fabricare si/sau cat timp a stat masina nefolosita. In timp se simt vibratii, care anunta deteriorarea curelei.
  • Rateuri ale motorului, uneori Zbarnait cauzate de uzura curelei de distributie care aluneca peste arborele cu came, determinand inchiderea/deschiderea necontrolata a supapelor, uneori chiar dupa schimbarea distributiei, atunci cand cureaua de distributie nu a fost montata corect.
  • Ulei scurs in zona distributiei, cauzat de slabirea suruburilor si/sau piulitelor capacului, de uzura garniturii capacului arborelui cu came, a garniturii dintre blocul motor si cureaua de distributie uzata sau ciupita la montaj, a simeringului arborelui cu came sau a simeringului de etansare de la arborele cotit. Un volum redus al uleiului determina cresterea temperaturii in motor si uzura prematura a curelei.
  • Fum excesiv la evacuare, in special la motoarele Diesel, cauzat de o reglare incorecta a avansului
  • Oprirea autoturismului, cauzata de ruperea curelei, cu pagube de multe ori ireversibile: de la strambarea catorva supape, culbutori sau tacheti, pana la ruperea arborelui cu came, spargerea pinioanelor sau chiar a blocului motor. La un autoturism second hand, este mai ieftin sa cumperi alt motor, decat sa faci reparatia.

In toate situatiile prezentate masina devine mai „puturoasa”, simptomele apar treptat, in timp, permitandu-ne sa ajungem cu autoturismul la un mecanic pentru o verificare.

Distributia pe lant

Daca mecanicii atentioneaza sa se evite atingerea curelei de distibutie cu ulei sau grasimi, atat la montare, cat si in exploatare, lantul de distributie isi prelungeste viata prin schimbarea periodica a uleiului de motor, ce-i asigura lubrifierea.

Spre deosebire de schimbul „banal” de ulei efectuat de orice utilizator la motorul autoturismului propriu, cand se goleste motorul, se inlocuieste filtrul de ulei si se realimenteaza cu noul ulei de motor de marca si calitatea recomandata, la motoarele cu distributie pe lant procedura este un pic modificata, pentru curatarea tuturor impuritatilor din baia de ulei (calamina).

Astfel, inainte de golirea uleiului uzat, cu motorul cald, se introduce un aditiv de spalare sistem ungere (concentrare si adunare a reziduurilor de toate tipurile, solubile si insolubile produse din ardere si mentinute in stare de suspensie), se asteapta 10-15 min cu motorul la relanti, se goleste uleiul uzat, se face spalare cu un ulei special de spalare de unica folosinta tot 10-15 min (optional – parerile mecanicilor sunt impartite), se scurge, se schimba filtrele si apoi se continua in modul obisnuit.

Desigur ca procedura este recomandata la orice autoturism, dar cele cu distributie pe lant au nevoie cu prisosinta de un ulei curat, tocmai pentru functionarea optima a lantului de distributie.

Cand se face inlocuirea kitului de distributie pe lant

Desi distributia pe lant este mai durabila, producatorii de autoturisme recomandand inlocuirea kitului la 180.000 – 250.000 – 300.000 km, unii laudandu-se chiar ca distributia este proiectata sa tina toata durata de viata a masinii (ex: Opel Astra K din 2016), realitatea este ca si aceasta ar trebui inlocuita dupa 350.000 km (utilizata intens in conditii de taxi sau curierat), sau 600.000 km (in conditii normale de functionare).

Cum rar mai exista in circulatie autoturisme atat de longevive, este foarte posibil ca ele sa fi fost casate fara inlocuirea distributiei. S-a auzit si de masini care au circulat peste 600.000 km cu kitul original.

Acelea nu sunt doar niste exceptii. Pe langa durabilitate, avantajul distributiei cu lant fata de curea, este ca nu depinde de pompa de apa, deci nu vei avea probleme la blocarea acesteia si nici nu esti nevoit s-o inlocuiesti odata cu kitul de distributie, in schimb pretul kitului cu lant este mai mare, deoarece poate contine (functie de modelul constructiv): intinzator lant, roti dintate arbore cotit si ax cu came, ghidaje lant, suruburi pentru fulie si pentru roata dintata a axului cu came si binenteles lantul de distributie.

Simptome ale deteriorarii premature a distributiei pe lan

Motoarele moderne au reusit sa doboare mitul indestructibilitatii lanturilor de distributie.

Spre exemplu motoarele BMW N45B16 (BMW 116i), BMW N45NB16 (BMW 316i), BMW N45B20S din 2006 (BMW 320si), N47D20 din 2007-2011 (BMW 118d/120d/123d/318d/320d/520d, BMW X1 18d/20d/23d, BMW X3 18d/20d), N63B44 din 2008-2012 (BMW 750i/Li, BMW X5/X6 50i, BMW X6 ActiveHybrid, BMW 550i si Gran Turismo, BMW 650i coupe si cabrio) au provocat o serie de probleme in functionare:

  • vibratii anormale ale lantului de distributie
  • zgomot de clantanit la motor cu aprinderea becului de avertizare si ulterior ruperea lantului
  • o racire a motorului deficitara care fierbe motorul si alungeste lantul de distributie

La un alt motor, BMW/PSA 1,6 “Prince”, care echipeaza Peugeot 207/ 308/ 3008/ 5008, Peugeot Partner, Citroen C3/ C4/ C5, Citroen C3/ C4 Picasso, Citroen Berlingo, BMW Mini Cooper/ Mini Cooper S, poate cel mai bun motor din punct de vedere consum si dinamica, atunci cand apar probleme cauzate de intinderea lantului de distributie, se poate deregla distributia, cu consecintele prezentate deja la curele.

Aceste motoare supra-alimentate formeaza depuneri de calamina ce cauzeaza simptome ciudate, ca mers neregulat si/sau autoaprindere in cilindri. Din aceste motive BMW a inceput sa revina la distributia pe curea.

Un alt motor controversat este cel de la Volkswagen CGPB 1,2 l benzina, ce echipeaza Volkswagen Polo, Skoda Fabia si Seat Ibiza, al carui lant se schimba frecvent la numai 100.000 km.

Probleme, de aceasta data cu intinzatorul lantului de distributie, au fost depistate si la motoarele 1,2 HTP coduri WY, AZQ, BME, BMD, BBM, BZG, CEVA, CHFA, de fabricatie 2001-2009, care echipeaza autoturisme Skoda Fabia, Skoda Roomster, VW Fox, VW Polo, Seat Ibiza, Seat Cordoba.

Uleiul se incinge usor, se depun impuritati, se ard supapele si se distrug tachetii. Motorul 1,8 T 20 V, coduri ADR, APT, AWT, AVL, AWJ, BEX, ANB, de fabricatie 1997-2005, care echipeaza Volkswagen Passat/ Audi A4, pierde presiunea uleiului din cauza infundarii sorbului si/sau oboseala pompei de ulei.

Tot la el se rupe pana de la pinionul superior de la distributie (defect de fabricare) si se uzeaza axul cu came de pe evacuare si chiuloasa. Frecventa este si uzura intinzatorului hidraulic al lantului de la axele cu came, scaderea presiunii de sus, pana cand acestea se blocheaza.

Desi o parte din simptome se regasesc si la motoarele cu distributie pe curea, deteriorarea distributiei pe lant este mai greu de identificat datorita simptomelor comune date motorului si de alte defectiuni.

Astfel, masina este mai puturoasa, motorul incepe sa consume mai mult, tremura la relanti (ceea ce se intampla si din cauza unor senzori defecti sau a clapetei de acceleratie), face zgomote cand este turat pe loc, se aude un sunet metalic din partea dreapta la schimbarea vitezelor sau la frana de motor; uneori, dupa cateva secunde de mers, se aprinde la bord indicatorul ce reprezinta o masina care merge pe un drum curbat (ESP – Electronic Stability Program, denumit VSA, VSC, VDC, DSC, DSTDC, functie de modelul autoturismului). Cateodata se opreste motorul si se aprind in bord martorii Check Engine, Baterie si EPC-Electronic power control).

Din nefericire, martorul Check Engine se stinge la pornirea motorului, pentru ca el nu are stocata o astfel de eroare pentru a identifica sursa problemei, vei fi tentat sa crezi ca n-a fost nimic grav, dar daca se repeta, este momentul sa faci o diagnoza, fie cu un tester multimarca.

Intrucat depistarea deteriorarii distributiei nu se poate face cu ajutorul testerelor, care implica senzori si circuite electrice, daca esti pasionat de intretinerea/repararea autoturismului propriu, si vrei sa verifici diversele simptome date de alte defectiuni ale masinii, poti opta pentru un tester specific marcii autovehiculului tau, ca de exemplu.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,